Poarta Sarutului
Poarta sarutului, construita din travertin de Banpotoc, este poarta prin care se face trecerea spre o alta viata. Motivul sarutului, prezent pe stalpii portii, ar putea fi interpretat si ca ochii care privesc spre interior. Brancusi a fost ajutat in executarea acestei piese de doi cioplitori in piatra: Ion Alexandrescu din Bucuresti
si Golea din Dobrita. Intreaga lucrare este dispusa pe un ax de otel incastrat intr-o fundatie de beton cu latura de 5 m.
si Golea din Dobrita. Intreaga lucrare este dispusa pe un ax de otel incastrat intr-o fundatie de beton cu latura de 5 m.
Masa Taceri
.jpg)
Masa Tacerii este lucrata in calcar si initial, cele 12 scaune
erau mult mai apropiate de masa si dispuse doua cate doua. Masa reprezinta masa dinaintea confruntarii cu batalia la care urmeaza sa participe combatantii. Timpul este dispus in clepsidrele-scaune care-l masoara. Totul decurge in tacere.
erau mult mai apropiate de masa si dispuse doua cate doua. Masa reprezinta masa dinaintea confruntarii cu batalia la care urmeaza sa participe combatantii. Timpul este dispus in clepsidrele-scaune care-l masoara. Totul decurge in tacere.
Coloana Infinitului
In anul 1934, sculptorul Constantin Brancusi a fost invitat sa ridice un monument intru cinstirea faptelor eroice ale gorjenilor si, cu deosebire, a rezistentei populatiei orasului Targu-Jiu, din timpul primului razboi mondial. Artistul dorise dintotdeauna "sa faca ceva pentru tara", asa incat a acceptat bucuros comanda, socotind-o un punct culminant in cariera sa. Brancusi a avut de multe ori intentia sa ridice monumente de for public, dar - cu exceptia ansamblului de la Targu-Jiu - nici unul din proiectele sale nu s-a materializat.
Unele proiecte au fost respinse chiar de comanditarii monumentelor, incapabili sa se ridice la inaltimea conceptiei artistului. Tema "Coloanei Infinite" l-a obsedat de mult pe sculptor, care a cioplit-o mai intai in lemn. Este o structura speciala care se deosebeste de coloanele clasice cu soclu si capitel, intrucat ea nu are nici inceput si nici sfarsit. Este alcatuita dintr-o succesiune nesfarsita de module identice (trunchiuri de piramida unite prin baza mare), cu semimodule la capete.
Brancusi a hotarat ca la Targu-Jiu o "Coloana Infinita" de mari dimensiuni era cel mai potrivit monument pentru comemorarea eroilor cazuti in razboi. A avut sansa sa primeasca acordul neconditionat al comanditarei. Aretia Tatarescu i-a acordat deplina libertate de actiune si l-a ajutat sa obtina sprijinul financiar necesar.
Unele proiecte au fost respinse chiar de comanditarii monumentelor, incapabili sa se ridice la inaltimea conceptiei artistului. Tema "Coloanei Infinite" l-a obsedat de mult pe sculptor, care a cioplit-o mai intai in lemn. Este o structura speciala care se deosebeste de coloanele clasice cu soclu si capitel, intrucat ea nu are nici inceput si nici sfarsit. Este alcatuita dintr-o succesiune nesfarsita de module identice (trunchiuri de piramida unite prin baza mare), cu semimodule la capete.
Brancusi a hotarat ca la Targu-Jiu o "Coloana Infinita" de mari dimensiuni era cel mai potrivit monument pentru comemorarea eroilor cazuti in razboi. A avut sansa sa primeasca acordul neconditionat al comanditarei. Aretia Tatarescu i-a acordat deplina libertate de actiune si l-a ajutat sa obtina sprijinul financiar necesar.
Casa Memoriala Ecaterina Teodoroiu
Intr-o cladire monument de arhitectura populara, construita la sfarsitul secolului al XIX-lea, sunt expuse mobilier original de interior taranesc de la inceputul secolului al XX-lea, obiecte personale, fotografii, facsimile, carti apartinand Ecaterinei Teodoroiu.
Muzeul de arta
Muzeul de Arta din Targu-Jiu a fost infiintat in anul 1984.
Una din salile muzeului adaposteste remarcabile acuarele de Ion Murariu, admirabile studii in carbune, creion si sepia de Vasile Blendea, Iosif Keber si Stefan Popescu precum si reusite pasteluri de Mihai Teisanu, Alexandru Moscu si Corneliu Sever Mermeze.
Intr-o alta sala a muzeului pot fi admirate cele mai vechi exponate ale muzeului (secolul al XVII-lea), apartinand scolilor flamanda si italiana.
Secolul al XIX-lea este reprezentat in cadrul expozitiei de baza de portretele academiste realizate de pictorul brasovean Misu Popp.
Spiritul local este reprezentat in cadrul muzeului nostru de catre lucrarile marilor artisti gorjeni Iosif Keber (pictura de sevalet si religioasa, ocupand o intreaga sala) si Vasile Blendea (sculptura si pictura).
O serie de pictori, deveniti clasici ai spatiului artistic romanesc, Gheorghe Petrascu, Nicolae Vermont, Henri Catargi, Aurel Jiquidi, Schweitzer Cumpana, Margareta Sterian, Alexandru Ciucurencu, sunt si ei prezenti, prin operele lor, in muzeul nostru.
Lucrarile inconfundabile, de mare densitate artistica, ale maestrului Corneliu Baba ne indemna inca o data la meditatie.
Remarcabili artisti contemporani, Constantin Blendea, Ion Pacea, Vasile Grigore, Ion Salistreanu, Sorin Ionescu si Marin Gherasim, sunt prezenti prin opere
semnificative.
Din aceeasi generatie face parte si Rodica Popescu, artista de un urias talent, din pacate, foarte putin cunoscuta, din lucrarile careia muzeul nostru dispune de o substantiala donatie.
Fac parte din patrimoniul muzeului si lucrarile ceva mai tinerilor Vasile Talan, Sorin Dumitrescu, Semproniu Iclozan sau Titu Dragutescu.
Din actuala generatie de artisti gorjeni, in prezenta expunere se afla si cateva remarcabile lucrari in sticla
ale binecunoscutilor de acum Mihai Topescu si Valer Neag.
Una din salile muzeului adaposteste remarcabile acuarele de Ion Murariu, admirabile studii in carbune, creion si sepia de Vasile Blendea, Iosif Keber si Stefan Popescu precum si reusite pasteluri de Mihai Teisanu, Alexandru Moscu si Corneliu Sever Mermeze.
Intr-o alta sala a muzeului pot fi admirate cele mai vechi exponate ale muzeului (secolul al XVII-lea), apartinand scolilor flamanda si italiana.
Secolul al XIX-lea este reprezentat in cadrul expozitiei de baza de portretele academiste realizate de pictorul brasovean Misu Popp.
Spiritul local este reprezentat in cadrul muzeului nostru de catre lucrarile marilor artisti gorjeni Iosif Keber (pictura de sevalet si religioasa, ocupand o intreaga sala) si Vasile Blendea (sculptura si pictura).
O serie de pictori, deveniti clasici ai spatiului artistic romanesc, Gheorghe Petrascu, Nicolae Vermont, Henri Catargi, Aurel Jiquidi, Schweitzer Cumpana, Margareta Sterian, Alexandru Ciucurencu, sunt si ei prezenti, prin operele lor, in muzeul nostru.
Lucrarile inconfundabile, de mare densitate artistica, ale maestrului Corneliu Baba ne indemna inca o data la meditatie.
Remarcabili artisti contemporani, Constantin Blendea, Ion Pacea, Vasile Grigore, Ion Salistreanu, Sorin Ionescu si Marin Gherasim, sunt prezenti prin opere
semnificative.
Din aceeasi generatie face parte si Rodica Popescu, artista de un urias talent, din pacate, foarte putin cunoscuta, din lucrarile careia muzeul nostru dispune de o substantiala donatie.
Fac parte din patrimoniul muzeului si lucrarile ceva mai tinerilor Vasile Talan, Sorin Dumitrescu, Semproniu Iclozan sau Titu Dragutescu.
Din actuala generatie de artisti gorjeni, in prezenta expunere se afla si cateva remarcabile lucrari in sticla
ale binecunoscutilor de acum Mihai Topescu si Valer Neag.
Palatul Comunal
Palatul comunal ( azi Prefectura) are ca proiectant pe arhitectul Petre Antonescu iar devizul cu lucrarile ce urmau sa se faca se intocmeste in anul 1896 de catre arhitectul Teoharie Dobrescu, care a fost si antreprenorul lucrarii. Dupa 22 decembrie 1904 se instaleaza telefoanele si se achizitioneaza un ceas
ce va fi montat in turla in anul 1905. In anul 1969 se proiecteaza aripa noua avand ca arhitect pe Gheorghe Petrascu.
ce va fi montat in turla in anul 1905. In anul 1969 se proiecteaza aripa noua avand ca arhitect pe Gheorghe Petrascu.
Statuia lu-i Tudor Vladimirescu
